Acum eram aici . Departe de ea , departe de toti ceilalti . Nici macar nu stiam unde sunt . Stiam doar ca ma aflam undeva in Volterra . Nu stiam de ce acei vampiri ma adusesera aici si nici cine erau . Peste tot era intuneric. Nu era nici o lumina care sa-mi poata arata locul unde ma aflam .
Dar ma gandeam la ea , acum . Vroiam sa fie langa mine acum , dar nu era .Imi era frica de ceva . presimteam ca ceva rau este pe cale sa se intample . Dar nu stiam de ce . Speram doar ca Bella sau Renesmee nu patise nimic si ca totul era in regula .
Deodata am vazut o lumina venind cair din fata mea . Eram intr-o camera mare . Usa se deschise usor si cineva intra . lumina se aprinse si am vazut-o pe Jane in fata mea , imbracata cu o pelerina neagra .
-Jane ? am spus eu surprins sa o vad .
-Edward , aici erai . Alice te cauta de ceva timp .
Nu intelegeam de ce Jane stia unde sunt . M-am uitatt peste tot si mi-am dat seama ca eram in vechea camera din palatul Volturilor in care fusesem cu ceva timp in urma si unde nu vroiam sa ma mai intorc vreodata .
-Jane , de unde stiai unde sunt? am intrebat-o eu curios .
Jane statea pe ganduri ca si cum sar fi gandit ce sa spuna . Ma intrebam daca nu cumva ea era cea care ma dusese acolo . Nu putea fi altcineva .Nimeni nu putea intra aici , inafar de vampiri , de volturi si de garzile lor .
-Demetri te-a vazut cand Emillia aici si mi-a zis .
Emillia , vechea mea dusmana . Imi promisese ca se va razbuna si a facut-o . dar de ce ma adusese aici ?
Am stat putin pe ganduri , apoi mi-am dat se4amam de ce . Toate se legau acum . Vroia sa fiu departe de Bella . Emillia ii facuse ceva si nu vroia ca eu sa aflu . Fiind foarte departe de ea , nu puteam sa le citesc gandurile si nu puteam sa stiu ce au de gand sa faca .
-Jane , Bella e bine ? am intrabat-o eu uitandu-ma la ea.
Ea statu iar pe ganduri . Sigur Bella patise ceva si lui Jane iii era greu sa spuna .
-Edward , Bella este …….. Bella este moarta .
Am simtit ca o sa cad in curand din picioare . nu puteam s acred ca Bella era moarta .
Nu am putut .Nu aveam cum sa o oprec . Stiam ca odata va veni si aceasta zi . Ziua in care o voi pierde . Cea mai rea zi din eternitatea mea .
Am incercat sa opresc acest lucru dat nu puteam . Daca ea nu ma intalnea aceasta zi nu venea .
Dar acum era prea tarziu .Ea plecase .Speram ca macar ea sa nu ajunga intr-un loc in care sa nu fie fericita .Dar ear imposibil.Singurul loc in care Bella era fericita era locul in care existam si eu .
Eternul targ cu moartea numai era .Mi-o luase pentru totdeauna .Nu o voi mai vedea niciodata .
Moartea ne despartise….
Am luat telefonul , si am sunat-o pe Alice . Vroiam sa vorbesc cu ea . Sper fericirea mea aceasta raspunse repede :
-Alo ? spuse cine cu o voce trista . La telefon era o persoana care lanea . Cu siguranta nu era Alice . Dar atunci cine ar fi putut sa raspunda la telefonul surorii mele ?
-vreau sa vorbesc cu Alice , am spus eu si apoi acel cineva ii duse telefonul lui Alice .
Am asteptat putin pana cand Alice veni la telefon:
-Edward , imi pare atat de rau ?
-Nu ai vazut ? Nu pot sa cred Alice , nu pot . Spune-mi te rog ca Bella nu e moarta , te rog Alice ., i-am pus eu .
-Edward , bella e moarta . Numai putem face nimic acum .
- Ba da Alice , putem face ceva ! i-am spus eu hotarat .
-Edward nu face , asta , ea ar vrea ca tu sa traiesti!
-Eu nu pot sa traiesc fara ea alice , am spus eu apoi am inchis telefonul .
Acum , era momentul . Bella era moarta si eu nu puteam sa traiesc fara ea . Volturii murisera si trebuisa gasesc pe altcineva care ar vrea sa ma omoare . Doar daca ….., atunci mi-a venit o idee . Emilli a era in Forks acum cu siguranta . Ea era raspunsul . Singura persoana care vroia sa ma omoare era acum doar ea .
Am lasat-o pe Jane in Volterra si m-am indreptat sper forks . Cand Am ajuns la aeroport , am luat avionul si m-am indreptat sper casa . Acolo unde era si Bella . Ultimul loc in care o voi mai vedea de acum . O ultima amintire ramasa in mintea mea si a lui Renesmee cu privirea ei blanda , asa cum era Bella mereu . O zana care a disparut pentru totdeauna printre miile de stele .
Imi era dor de ea . De acum nu mai puteam vedea niciodata .Ma simteam vinovat . Era numai vina mea . Trebuia sa am mai multa grija . Jake avea dreptate . Nu o meritam . Nu dupa tot ce i-am facut .Imi vor lipsi ochii ei blanzi si plini de fericire , asa cum erau mereu, buzele ei reci.
Drumul mi se paru foarte scurt . Acum ajunsesem in Washinton si plecam sper Forks . Cand am ajuns m-am gandit unde putea fi Emillia.Atunci le-am auzit gandurile fratilor mei .
,, Gata asta numai e jaoca acum , o voi intreba pe Alice unde este Emillia si o sa-i arat eu ce inseamna ca te pui cu familia Cullen , gandi Emmett nervos.,,
,,Cu siguranta nu te va lasa Rosalie ,, gandi Alice .
,, Gata , ma duc la ea ,acum ,, gandi Jake . E in padurere si voi ajunge usor la ea ,,.
Am incercat sa numaia scult ce gandeau acestia si aam incercat sa ma calmez .Deodata suna telefonul si am vazut ca era Alice , sora care nu te lasa niciodata in pace chiar si atunci cand stie ca esti foarte suparat si nu vrei sa vorbesti cu nimeni . Dar am raspuns desi nu vroiam , cred ca vazuse ce aveam de gand si suna ca sa-mi zica sa nu fac asta .
-Edward , Bella nu ar fi vrut acest lucru . Edward !
-Alice , nu-mi pasa ce vroia ea cand a murit . Acolo voi fi cu ea pentru totdeauna .
-Edward nu fa asta , Renesmee a plecat ! mi-a spus ea ingrijorata .
-Alice , sunt rapit doua zile si tu nu poti avea grija de nimic si mai vezi si viitorul . , am spus eu tipand nervos la ea , apoi i-am inchis telefonul .
Saraca Rrenesmee , ii intelegeam durerea . Una dintre cele mai iubite persoane din viata ei , plecase si nu mai veea niciodata . Si mie imi era greu . Si mi-am dat seama ca nu merita sa fac ceea ce vroiam . Alice avea dreptate , Bella nu ar fi vrut sa fac asta. Ea vroia ca eu sa traiesc alaturi de Renesmee si sa-mi continui viata chiar daca ea numai era langa mine . Asta ar fi facut-o pe ea fericita .
M-am gandit sa ma duc la ea . Cu siguranta nici Charlie nu putea sa suporte ideeea ca ea numai este si sigur ar fi dat vna pe mine . Dar asta era adevarat . Uneori adevarul doare . Probabil vroia sa ma impuste chiar in momentul in care ma vedea . El nu stia ca nu putea dar Bella stia .
Cand am juns la moramantul ei , incepu ploaia . Si cerul plangea , de durere . Ramasesem singur fara marea mea iubire . de acum sufletul meu era trist , trist pentru totdeauna . Ramas cu o amintire ce nu va disparea niciodata . Privirea Bellei imi va ramane mereu in minte si nu o voi putea vedea niciodata .
Deodata cineva aparu in spatele meu si nu stiam cine-i . M-am intors si am vazut-o pe Emillia care o tinea in brate pe Renesmee . Deci la ea era fetita mea . Nu puteam sa cred . Acum o pusese si pe Bella si pe Renesmee in pericol . Ma uram pe mine .
-Emillia las-o pe Renesmee in pace , da-i drumul , i-am psus eu maraind nervos la ea .
-Imi pare rau pentru tine , dar nu . Alege acum , Edward Cullen , tu sau fata .
Acum chiar numai stiam ce sa fac . Eram intr-o situatie care nu avea nici un sfarsit bun .Asta era sigur . Renesmee sau eu , unul din noi nu va mai fi din aceasta zi .Unul dintre noi o va vedea dinnou pe Bella . Si trebuia sa cantarest situatia cu atentie . Acum , numai aveam nicio sansa ca sa mai traiesc .Si trebuia sa o salvez pe Renesmee . Asta ar fi vrut Bella daca ar fi fost acolo cu mine .
Dar vroiam sa-i zic ceva inainte de a o vedea dinou :
,,Aici , mi-astern eu patul cel din urma.Si de pe trupul obosit de viata .Voi smulge jugul stelelor fatale.Ochi , mai priviti-o cea din urma oara! O , brate , cea din urma-nbratisare ! Si , gura , poarta sufletului meu , pecetluieste cu o sarutare .Eternul targ cu moartea rapitoare .Vin’ calauz-amara , vin’ carmaci .Nesuferit , vin’ , disperat pilot .Si-azvarle-odata sfaramand de stanca Sarmana-ti barca …Iata-ma-s iubito !’’
Stiam ca ea a auzit aceste lucruri de acolo de unde era ea .Un loc in care voi ajunge si eu in curand . Acolo unde destinele noastre se vor unii pentru o eternitate , acolo unde maortea nu ne va mai desparti niciodata .
Acum , las in urma o ultima amintire . A privirii tale care ma urmareste mereu .Las in urma trecutul .Trecutul plin de durerea sufletului meu .Lacrimi imaginare las pe pamant , si cu fericite plec spre al taram . Acolo unde te voi vedea .
-Las-o pe Renesmee Emillia ! Pe mine ma vrei ! Ia-ma ! Vreau sa fiu cu ea si nu vreau sa te mai avd niciodata ! am spus eu calm .
-Inteleapta alegere , Edward , spuse ea apoi ii dadu drumul lui Renesmee care veni la mine .
Am luat-o si am imbratisat-o entru ultima oara . ea va ramane aici , iar eu ma voi duce la Bella . Acolo eram amandoi fericiti . Nu puteam sa fac altceva .Am privit-o pentru ceva timp apoi i-am zis sa se duca acasa la Alice . ea va avea grija de ea de acum .
Dupa ce Renesmee , pleca , eu si Emillia am plecat spre un loc pe acre nu-l stiam . Drumul afost lung si nu am recuoscut nimic .
Dar in cele din urma am ajuns . Era o pestera la mare departare de casa lui Carlisle . Daca Alice avea o viziune nu putea ajunge la timp ca sa ma salveze si vroiam sa ii multumesc Emilliei pentru acest lucru . Dar nu am facut-o . eram prea suparat pentru aface acest lucru .
Am intrat in pestera intunecata si nu veeam nicim . Nu intelegeam de ce nu o facuse deja de ce inca mai astepta . I-am citi gandurile dar nu imi dadeam seama ce vrea sa faca . nu se gandea la acel lucru .
Dupa putin timp pestera se lumina si in fata mea aparu Aro . Nu putea sa fie adevarat . Volturii fusesera omorati cu cateva zile in urma . Dra de ce inca era in viata ? Asta nu era posibil .Probabil era doar o iluzie a mintii mele . Sau poate era realitate . Nu stiam ce sa cred acum .
-Ce vreti ? De ce nu o faceti ? Acum si pentru totdeauna ., am pus eu prinvindu-i pe cei doi .
-De ce sa ne omoram propriul fiu , Edward ?spuse Emillia uitandu-se cu bucurie la mine .
Fiu ? Aro si Emillia erau arintii mei ? dar cum ? Parintii mei murisera cu mult timp in uram de gripa . Erai numai traiau . probabil Emillia si Aro vroiau sa ma pacaleasca cumva .
-Nu este adevarat . Voi nus unteti parinii mei ! am spus eu maraind la ei .
-Ba da Edward . totul este adevarat . Totul este real . N muriseram cua devarat. Cand Carlisle ne-a transformat am plecat , speram ca te va transforma si pe tine .Zile intreg ne-au cautata trupurile dar nu le-au gasit si au zis ca am murit . Ani intregi ne-am prefacut ca suntem dusmani tai doar ca sa scapam de Bella . cand te-ai intalnit cu ea , eu m-am reintalnit cu Aro si mi-a zis tot . Atunci am incercat sa te indepartam de ea ca sa te avem pe tine dinnou langa noi .Fara ea .Dar acum vad ca am facut o greseala . tu nu poti trai fara ea .Si noi nu vrem ca tu sa mori .
-Dar , Aro cum de e viu ? am intrebat curios .
-Fratele tau , este pe umatate om si jumatate vapir si are puterea ca orice vampir ca el sa reinvie spiritele pe care le gaseste daca vrea . Dar numai el poate sa faca acest lucur fara sa moara si el .Dac un vamir pe jumatate om si jumatate vampir care nu poate fura suflete va muri daca va face acest lucru .
Nu intelegeam nimic . Cum era posibil ca Aro sa fie viu ?Asta nu era adevarat .Speram ca totul sa fie o iluzie . Speram ca totul sa fie un vis .Dar stiam ca nu pot visa si ca totul era adevarat .Nu vroiam sa accept acest lucru . Bella era moarta si acum aflam ca Aro si Emillia sunt parintii mei .
Numai suportam nimic acum .Ce mai urma sa se intample ? Totul era un dezastru acum . Speram ca nu voi mai pierde si pe alcineva .Numai vroiam mai multa durere .
I-am privit pentru ultima data pe cei doi apoi am plecat spre casa . Vroiam sa fiu singur pentru ceva timp , chiar si fara Renesmee .
Am plecat spre casa mea si a Bellei .Cand am ajuns m-am dus in camera noastra si m-am asezat pe pat .Totul din acea camera imi aducea aminte de ea .Amintirile venea pur si simplu in capul meu fara sa-mi dau eu seama .Dar atunci mi-am dat seama ca daca voi ramane in Forks , toti nu ma vor lasa in pace .
Acum ,dupa tot ce se intamplase , vroiam sa sa ma razbun , dar stiam ca , Carlisle si Alice nu ma vor lasa asa ca am hotarat sa plec pe Insula Esme .Probabil Aro si Emillia ma vor urmari si puteam sa-i omor inainte ca Alice si Carlisle sa ajunga la mine .
Mi-am imachetat cateva haine si am vrut sa plec .Dar Alice deja aparuse aparuse in fata usii si cu siguranta nu vroia sa ma lese sa plec.
-Nu o sa faci asta , Edward ! Nu te voi lasa si nici Carlisle! Stii asta . Imi pare rau pentru Bella , dar nu trebuie sa te razbuni pe parintii tai pentru asta . Ei nu ar vrea asta .Ei te iubesc Edward !, mi-a spus eu privindu-ma.
-Ei nu sunt parintii mei Alice ., i-am sus lui Alice apoi am plecat .
Am lasat-o singura in casa care acum ramanea pustie pentru un timp , pentru totdeauna daca va fi nevoie . Nu eram sigur daca ma voi ma intoarce vreodata inapoi .Nu puteam sta in acea casa fara Bella, totul era diferit fara ea , acolo.
Acum ca plecasem puteam face ce vroiam . Planul meu era sa-i distrug pe Ari si pe Emillia pentru ce facusera ei .Nu puteam sa-i iert si vor plati ……

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

About this blog

Persoane interesate