Fanfic Blog

Bella:
Stateam pe pat si ma gandeam la cele intamplate in ultima vreme.Eu si Edward am inceput sa vorbim…ca si prieteni,desi stiu ca spera la mai mult…si eu asi vrea,dar mi-e frica.Nu mai vreau sa sufar.Urma sa ies cu el la vanatoare.Nu stiu cum de am acceptat.Creca din cauza ochilor sai;mereu cand ma uit in ei parca sunt prinsa in vartejul amintirilor.Acei ochi de care eram inebunita cand eram umana,inca ma mai prind in misterul lor!
Vibratul telofonului meu m-a scos din ganduri.Se pare ca era un mesaj de la Edward:
« Ingerul meu,
Din nefericire am intervenit ceva in planul norstru si nu mai putem sa mergem la vanatorare.Pentru a ma revansa am trimis pe cineva pentru a te aduce la mine!
Cu dragoste al tau pentru totdeauna,
Edward!
P.S.Alice te roaga sa porti rochia si accesoriile cumparate!
P.S.2.Dupa ce te schimbi dute in living si uita-te pe masa! »

Ce misterios!Oare ce s-a intamplat?
Mi-am luat rochia care am cumaprat-o cand am fost cu fetele la shoping.
Era o rochie lunga pana-n pamant,fara bretele,de culoare albastra.Avea un decolteu destul de adanc.La mijloc o incinjura un fel de curea,care in partea stanga avea un trandafir alb.Rochia imi accentua fiecare linie a corpului,iar culoarea ei era in contrast perfec cu albul pielii mele.La gata m-am pus un colier format din diamente micute,perfect patrate ;cerciii erau lungi,la fel ca si colierul.Mi-am facut un machiaj subtil,iar parul mi l-am lasat liber.
Mi-am luat o pereche de pantofi decupati la bot,albi si plicul de pe pat,dupa care m-am dus jos,in living asa cum mi-a zis Edward in mesaj.Pe masuta de cafea se afla un buchet mare de crini albi.Parfumul lor se raspandise in intreaga camera.Langa buchet se afla o cutiuta mica,rosie de catifea,iar sub ea era o scrisoare.
Am dat mica cutie la o partea si am luat scrisoare.

« As vre sa scriu tot ce am trait alaturi de tine toate momentele frumoase petrecute alaturi de tine dar nu miar incapea totul in o suta de pagini. Trezindu-ma din umbra noptii, am vazut in raza soarelui imaginea ta, de aceea as vrea sa imprim cu litere de aur in inima ta cuvintele mele.E greu sa ma gandesc ca totul s-ar sfarsii si ca iubirea nu este vesnica, dar eu am jurat in adancul marii, iubire eterna si chiar de s-ar crapa pamantul si m-ar trimite la celalalt capat al lumii, eu tot aceeasi ochii ciocolatii si plini de mister o sa-i port in inima mereu.
Ratacesc in negura si ceata,n-aud nimic oare mai sunt in viata?Tu vii din nou s-aprinzi in mintea mea acea parte din mine care inca te mai vrea.Imi este atat de geru cand vorbesc cu tine s-ascund tot ce simt,dar nu imi trebuie decat un cuvant sa pot sa zbor spre tine.Zorii se scurg in genele timpului,iar eu respir parfumul vantului.Ma tem pentru tine,pentru noi,ma tem de sfarsit,desi e doar inceputul pana si acest cuvant ma ingrozeste…inceputul.Ma tem pentru sfarsitul iubirii,al viselor,dar nu imi trebuie decat o privire pura si dragostea noastra va dura la infinit.
Te rog accepta acest mic cadou si sa stii ca aceea e inima mea,fiindca tu esti singura ei stapana.
Edward! »

Am ridicat capacul cutiutie si in nauntrul ei se afla o bratara de care atrana o inima de marime medie din mii de bucatele de cristal.Era minunata!Am luat-o in mana ca si cum era un obiect fragil,care se putea sparge din clipa-n clipa.Am pus-o in pala si am analizat fiecare milimetru din ea.Era pur si simplu perfecta!O raza de lumina a patruns in camera si a inceput sa se joace pe suprafata inimii,formandu-se un curcubeu.Un ciocanit usor m-a scos din vraja jocului de lumini in care am fost prinsa.
-Cu ce va pot ajuta?am intrebat politicos.
-Va rog sa ma urmati.mi-a raspuns barbatul care statea in fata mea.
M-a condus spre o limuzina alba si mi-a deschis usa.M-anm urcat in limuzina si am pornit.Masina o luase pe un drum necunoscut mie.Dupa o ora s-a oprit in fata unei case care semana cu un castel.Am coborat si m-am indreptat spre intrare.
Usa mi-a fost deschisa de un valet care m-a rugat sa-l urmez.Am ajuns in fata unor scari,iar valetul mi-a spus sa urc.Cand am ajuns la penultima treapta,linistea incaperii a fost acoperita de muzica unui pian.Melodia imi era familiara.
In mijlocul camerii,impodobita cu trandafiri albi,era asezat un pian negru,iar la el canta Edward…
Dintr-o data muzica s-a orprit si Edward s-a ridicat din fata pianului,pasind spre mine.M-a luat usor mana dreapta si mi-a sarutat-o usor.
-Frumoasa si incantatoare ca de obicei!m-a complimentat el.
-Mersi.Iar tu un domn ca de fiecare data.am adaugat.
I-am intins mana stanga in care tineam bratara de la el.Un mic zambet si-a facut aparitia pe chipul lui.Mi-a luat bratara din mana si mi-a pus-o la incheitura.O melodie calma a acaparat intrega liniste care se lasae.Edward imi intinse mana,in semn de initatie la dans.Am acceptat.Am inceput usor sa ne micam pe ritmul muzicii.Ma simteam libera!Era un sentiment asa placut.
Dar soneria telefonului meu a ruinat toata magia.Ma suna Teressa.I-an respins,dar m-a sunat iar.Ciudat!Daca ii resping nu mai ma suna…asta doar daca….
-Alo!?NU!!!
Edward:
Planuisem totul cu multa atentie si desigur Alice m-a ajutat foarte mult!Cand totul a fost cata i-am trimis un mesaj Bellei prin care ii spuneam ca a intervenit ceva in planurile noastre si ca ma revansez.Dupa ca am expediat mesajul m-am mai uitat de doua ori in camera sa ma sigur ca totul e in regula.Dupa o ora si-a facut aparitia si Bella.Arata extraordinar!Era un pic confuza.M-am apropiat de ea,dupa care i-am luat mana dreapta si i-am sarutat-o usor.
Totul decurgea conform panului,cand dintr-o data telefonul Bellei a inceput sa sune.
-Alo!?NU!!!a strigat Bella scapand telofonul din mana.
Ramase impietrita.Avea privirea pierduta-n pustiu si tot repeta ‘’nu se poate…nu poate fi adevarat…de ce nu pot fi fericita!?’’
-Edward!a spus dupa cateva minute.In privirea ei se citea durere si…furie!?
-Ce s-a intamplat?am intrebat-o ingrijorat
-Du-ma acasa de urgenta,te rog!m-a impolrat.