Fanfic Blog

Perspectiva Renesmee
Nu puteam sa cred ca plecase , ca numai era langa mine sa ma ia in brate si sa-mi spuna ca totul va fi bine .dar nu avusese dreptate mereu urma sa se intample cate ceva care putea schimba totul , chiar si propria mea familie .
Acum stateam spirijinita de un copac si ma uitam la uan din pozele ei .Era atat de frumoasa si vesela mereu .Niciodata nu nu am vazut-o suparata .O iubeam asa de mult si nu puteam sa cred ca acum numai era .
Acea zi imi schimbase viata pentru totdeauna .As fi vrut sa fac ceva dar nu aveam cum , sau poate puteam si eu nu stiam cum .Dar stiam ca ea nu ar fi vrut sa mi se intample ceva si ca ar fi vrut sa-mi traiesc viata in continuare chiar si fara ea.
Aveam un minte doar o singura amintire a privirii ei , care nu ma lasa niciodata in pace .
Deodata aparu in fata mea.Era ea .Bella .Ma privea frumos cum facea mereu si stiam ca era ea .Era un spirit sau poate era o iluzie.Nu stiam , doar ma bucuram ca era langa mine pentru cateva minute , ca o puteam vedea dar nu o puteam atinge.
Eram asa de bucuroasa ca era in fata mea .Credeam ca e chiar ea si nu o iluzie . Incepusem sa plang .Numai puteam . Nu o mai vazusem de cateva zile si imi era dor de ea.
-Nessie numai plange , nu trebuie sa faci asta , a pus ea punandu-si mana ei pe obrazul meu fierbinte
Am vrut sa o ating dar a disparut .Un suflet luat de vant si dus pe aripile iubirii noastre .
Inca stateam , acolo si nu puteam pleca de langa ea .Dar veni Alice .Stia ca sunt aici si a vazut ca nu am ajuns acas si a venit dupa mine .Stia cat de mult sufar dupa pierderea ei , chiar si Jake ma lasa singura undeori in liniste . In aceste momente imi aduceam aminte de zilele in care eram amandoua , alergand prin padure , sau facand diferite lucruri .
Totul era asa cum trebuia sa fie .Ea trebuia sa dispara din cauza mea sa cum trebuia sa se intample la nasterea mea cand aproape ca murise .Uram acea amintire .Incercam sa mi-o scot din minte dar nu puteam .
-Renesmee , hai acasa .Rosalie te asteapta .Trebuie sa vorbesc ceva cu Carlisle si nu te pot lasa aici.Rose va aveam grija de tine , a spus ea privindu-ma cu blandete .
-Nu pot Alice , pur si simplu nu pot pleca de aici .Aici este locul unde este ea si vreau sa fiu cu ea pentru totdeauna , am spus eu usor printre lacrimile care-mi curgeau pe obraji .Eram in fata mormantului ei si nu vroiam sa plec .Acolo simteam ca ea este aproape de mine ca ma priveste mereu chiar daca eu nu o pot vedea uneori .
-Renesmee sunt destul de suparata , te rog hai acasa , te rog , mi-a spus ea .
M-am uitat in ochii ei si am vazut cum incerca sa ma convinga .M-am ddat jos si am luat-o de mana pe Alice .Ea ma duse acasa cu greu , la Rosalie , cu care ma lasa pana cand ea pleca la spital la Carlisle.
Perspectiva lui Alice.
Acum ca o lasasem in siguranta cu Rosalie puteam sa ma duc la Carlisle sa-i spun ce se intamplase si ce aveam de gand sa fac.
In ceva timp am ajuns la Carlisle la spital .Cu greu am reusit sa dau de el pentru ca aveam multa treaba .Dar si-a facut timp si am mers in biroul lui sa vorbim .
-De ce ai venit , Alice? E mai usor sa astepti sa ajung acasa , sau asta e prea greu pentru tine ? ma intreba el suparat ca venisem la un moment nepotrivit cred .
-Stii pentru ce am venit , Carlisle . S-a intamplat , -am spus eu si stiam ca intelegeam la ce ma refer.
-Asta vrea nu-i asa ? Vrea razbunare .Acum e prea tarziu , Alice ca sa mai poti sa faci ceva .Nimeni nu-l poate opri pe Edward . Si tu stii asta chiar mai bine decat mine , spuse el privindu-ma ingrijorat .
Stia la fel de bine ca si mine ca daca Edward se lupta cu Aro si Emillia , nu va pravietui .Aro il putea dobora foarte usor , iar Emilli ii putea lua sufletul .Nu avea nicio sansa in fat lor .Orice ar fi facut era in zadar .Dar daca Emillia ii lua sufletul , atunci era langa Bella pentru totdeauna.Ddar eu nu vroiam asta .Edward era cel mai bun frate pe care-l avea si nu vroiam ca el sa dispara din viata mea .Trebuia sa fac ceva.
-Mai putem face ceva , Carlisle , am spus eu increzatoare .
-Nu te voi lasa sa faci asta Alice , stii .Nu vreau acest lucru . El a ales , e propria lui raspundere acum .Poate face ce vrea .Dar las-o pe Renesmee in pace .Parca o iubeai nu-i asa?
-Cand viata cuiva e pusa in pericol in cauza ei , nu o iubesc Carlisle si stiu ca ea ar vrea sa o aduca dinnou pe Bella langa Edwad .Ea este singura care-l poate opri.

Se uita la mine , uimit .Nu ma vazuse niciodata mai hotarata decat acum .Totul era evident .Stia ce am de gand sa fac si probabil stia ca nu avea cum sa ma opreasca . Ar fi pierdut dar Carlisle nu vroia sa se intoarca cineva in potriva sa , asa ca eram in avantaj .Am mai stat cateva minute pe ganduri , apoi m-am intors si am plecat trantind usa in urma mea .Acuma trebuia sa ajung acasa sa o iau pe Renesmee.Dar cum?Daca Carlisle o sa le spuna celorlalti ce am de gand , nici nu ma vor lasa sa intru un casa .Aveam nevoie de un plan , aveam nevoie de cineva . Am stat putin pe ganduri apoi mi-a venit o idee. Raspunsul al toate intrebarile era Jake . Pe el il vor lasa sa se apropie de ea si la un milimetru in asa fel in cat sa o poata lua .Se pare ca este si el bun la ceva macar o data in toata viata lui de vampir .
Imediat am ajuns in La Push si l-am cautat pe Jake .Dupa cateva minute am dat de el :
-Hei, Alice , ce cauti aici ? Stii ca nu poti veni ?
-Da , ia uite cine vorbeste . Nu accepti vampiri aici si tu esti unul .Jake , am nevoie de tine .
-Alice nu inteleg ce vrei sa zici …, spuse el privindu-ma curios cu varful ochiului .
-… Jake , vreau sa o aduci pe Renesmee la mine , te rog frumos !
-Dar de ce nu o iei tu de acasa de la Edward ?
-Problem cu Rosalie , ne-am certat , …. si nu vreau sa ma duc acolo , sa ma intalnesc cu ea .
-Nicio problema , Alice , ne vedem aici , fix la ora 10 diseara .O sa ti-o aduc pe Renesmee .Nu-ti face griji .
Acum totul mergea conform planului , daca Jake reusea sa o ia pe Renesmee , puteam sa o folosesc ca sa o aduc pe Bella inapoi , Jane va fi fericita de aceest lucru .
Devenea doar o amintire a unei persoane care fusese in trecut doar o lacrima amara , fara sfarsit , intinzandu-se pe un abraz care o iubea , dar fara sa stie ,ca era doar cineva care o va duce dinnou sau care o va face sa dispara pentru totdeauna . Dar ea tot o iubea , pentru ca era a iei , dar acesta era destinul sau , trebuia sa o aduca pe Bella inapoi ca sa fie dinnou cu Edward .
Ziua a trecut repede , era aproape ora si eu ma aflam la cativa metri de casa lui Jake , asteptandu-l sa vina impreuna cu Renesmee .Stiam ca voi reusi si ca nimic nu o sa imi stea in cale .In seara aceea era luna plina , stiam de la Emillia, ca atunci cand este luna plina vampirii care sunt jumatate oameni , jumatate vampiri , pot aduce la viata pe cineva .Avusese de gand sa-i spuna asta lui Edward dar nu a mai avut ocazia sa o faca .
In scurt timp veni si Jak tinand-o usor pe Renesmee in brate , incercand sa nu faca zgomot ca sa nu o trezeasca .Nu stia ce vroiam sa fac si mi-o adusese pe Renesmee exact cand am vrut .
-Mersi mult Jake, am spus eu luand-o pe Renesmee din bratele lui si plecand din La Push .
Renesmee se trezi dupa putin timp si am lasat-o jos .Era foarte somnoroasa , abia putea sa isintina ochii deschisi .Desi era vampir , uneori era foarte obosita de ziceai ca este un simplu om , printre alti vampiri .Ma privi curioasa , nestiind ce vreau sa fac , sau ce va trebui sa faca ea .
-Alice , ce se intampla ? ma intreba ea sarind pe mine si luandu-ma in brate .
-Nimic , vreau doar sa ma ajuti cu ceva .Renesmee , am nevoie de tine .Trebuie sa faci asta .Vreau sa o aduci pe Bella inapoi , Renesmee te rog , pentru Edward , altfel s-ar putea sa nu-i mai vezi niciodata pe niciunul din ei !i-am spus eu privind-o cu niste ochi care daca erau a unui om , aveau lacrimi , ascunse departe de o privire, amara .
Statu putin pe ganduri apoi , ma aproba din cap .Reusisem !Tot ce era mai greu se terminase . Acum , destinul fusese scris cu stiloul dragostei , pe o raza de soare , care va ramane mereu , aici si acolo , vorbind intre doua sufletele , trasmitand , lacrimi si iubire .
Ajunsesem , in cimitir , la Bella . Luna trimitea raze de lumina facand ca mormantul ei sa straluceasca frumos . Imi era dor de Bella , nu credeam ca o sa o mai vad de acum niciodata, vie , alergand si visand la zilele care vor fi mereu insorite pentru ea si Edward .
EPOV Renesmee.
Imi luam la reveder , de la aceasta viata , in care desi toti ma iubeau , in sufletele lor , aveau o urma de ura , fata de mine . Totul de termina aici , unde destinul meu si al mamei mele s-a intalnit , pe un nor al vorbelor , fara glas , zburand , pe razele soarelui , ca niste scrisori invizibile .Numai eu o puteam aduce inapoi , eram singura care avea aceasta putere si stiam ca pot sa fac asta .
-Alice , imi iau la revedere de la tine ! O sa ne vedem peste multi ani !am spus eu apropiindu-ma de mormantul mamei mele .
Era asa frumoasa , mereu vesela , mereu numai a mea va fi .Dar acum , rolurile se inverseaza , destinul este scris acum , si nimeni nu-l mai poate schimba in niciun fel .Eu o voi aduce inapoi la viata !Am atins mormantul si am zis ,, Printre stele aurii , La mine vreau sa vii , Sa te vad dinnou , Sa apari pe un pamant nou ,,
Speram ca va veni , ca se va intoarce la mine .Am inchis ochii si am incercat sa ma gandesc la ea , la cum va fi , cum va zambi la soare printre miile de sclipiri ale unei mari inpliniri , alergand alaturi de tata , fiind fericiti impreuna pentru totdeauna .
Dar in timp ce tot parea doar un vis frumos al unei ultime priviri pe pamant , cineva il facu sa fie cel mai urat cosmar . Am fost aruncata in Alice, intr-un copac la 10 metri departare de ,,el,,. Un vampir , o inima neagra si amara care incerca sa impiedite un inger sa vina pe pamant .Asta era mama pentru mine , un inger alb care cobora pe pamant cu ganduri pasnice , pentru a iubi , pentru a fi dinnou aici alaturi de noi .
Aceasta persoana,care nu avea nici un gand bun , era vampir , era inalt si probabil mai bun decat noi .Alice statea intre noi privindu-l cu ura .Cine era ?De ce era aici ?
Am inchis ochii si am incercat sa imi imaginez ca nu este nimeni aici , decat eu si mama .Tot ce vroiam , dar nu puteam .El era aici , nu puteam sa ma gandesc la altceva atata timp cat el ma privea insistent , stiind ca nu avea de gand sa plece prea curand .
Ce era de facut ?Cum puteam sa-l opresc eu ?
O priveam pe Alice cu ochii plini de lacrimi exprimand frica care luase stapanire pe corpul meu .Numai puteam gandi .Alice incerca sa-l atace dar chiar si daca a vazut ce avea de gand sa faca tot ea a fost lovita .Nu reusea in niciun fel sa-l atinag , nici cu cel mai mic deget posibil .Dar stiu ca nu va renunta ,matusa Alice , nu se dadea niciodata inapoi .
- Aro , avea dreptate , Alice , chiar esti un vampir pretios !Acum inteleg de ce te vroia atat de mult pe tine langa el , spuse el privind-o pe matusa mea in timp ce se apropia usor de ea , zambind fara niciun motiv intemeiat .
- Cine esti ?Si ce vrei dela mine ? intreba Alice foarte confuza. Probabil nici ea nu stia cine era acest vampir misterios .
L-am privit incercand sa nu-l pierd din ochi . Deodata parca totul s-a oprit in loc . Credeam ca secundele numai treceau .Totul era inlemnit ca un tablou , alb de iarna , agatat de un perete .Nu ma puteam misca deloc .Ceva se intamplase dar ce ?Timpul s-a oprit in loc pentru o fractiune de secunda , totul statea in loc .Am inceput sa ma uit in jur sa vad daca mai era ceva care se putea misca .
Deodata am simtit cum ceva intra in mine .Acum numai eram singura in acest trup .Cineva intrase aici , intrase in mine , Avea puterea asta , dar cum ?Cum era posibil acest lucru ?Cine o facuse ?
Acum , in adancul meu , eram eu privind tot intunericul din jurul meu .Nicio lumina care sa poata arata ca exista realitatea , ca exista o lacrima de speranta .Am cazut in genunchi si am inceput sa ma uit dinnoi peste tot .Lacrimile mi-au navalit pe obrajii calzi si rosii .Ce se intampla ?Totul s-a schimbat Deodata parca totul a revenit la normal .Tot negrul disparuse , printre mii de umbre al sufletului meu .Totul arata la fel .Asa cum stiam eu Forks .Nu Stiam daca eram chiar acolo au totul se intampla atunci in mintea mea .Eram in fata casei , ma vedea pe mine , cum stateam si plangeam .Nu era nimeni acolo .Nimeni care sa-mi aline ?De ce eram si eu acolo ?Adica cum de Renesmee cea din fata casei care plangea nu ma putea vedea ?Ce era acum ?Ce am facut ?
Acum erau doar cateva intrebari fara sesn si fara raspuns .Totul era foarte ciudat .Am plecat de acolo .Mai exact cum nu stiu ?Nu atingeam pamantul nu faceam nimic , ma miscam numai gandindu-ma la acest lucru .Dar cum puteam sa fac asta ?Eu era?Nu!Asta era doar un cosmar , un cosmar urat despre viitor probabil , ceva ce speram sa nu fie niciodata adevarat.
Dar , desi eram speriata , am continuat sa merg .Am ajuns acolo , la Carlisle , la casa lui .Numai era la fel .Nimeni nu era acolo .Casa parca fusese daramata de un bolovan urias care a trecut peste ea fara mila .

M-am apropiat usor si am sperat ca voi gasi pe cineva dar totul era in zadar . Toti disparusera .Nimic din ceea ce stiam eu numai era la fel .De ce se schimbase asa tot ?De ce s-a intamplat asta ?Cine a putut sa faca un lucru asa de oribil ca acesta ?Nu stiam , dar il uram pe cel care a facut acest lucru si vroiam sa-i arat ce inseamna sa te pui cu familia Cullen .Chiar daca eram eu mica , puteam sa fac ceva .Trebuia sa ii salvez sa ii gasesc pe toti si sa-i ajut .Acum probabil eram singura care mai putea sa faca acest lucru .
Am mai stat putin pe ganduri apoi m-am dus acasa la Charlie .Poate el nu se schimbase deloc.Cel putin speram ca acest lucru sa nu se fi intamplat .Am ajuns foarte repede .Casa mamei mele nu se schimbase deloc .Macar asta era un semn bun ca aici cosmarul nu ajunsese inca .M-am apropiat si am intrat usor in casa uitandu-ma dupa Charlie . Statea pe canapeaua din sufragerie cu lacrimile in ochi uitandu-se la tavan fara sa se miste deloc .
,,-E , numai vina lui !De ce trebuia sa fie el acolo ?De ce l-a ales pe el ?Nu era singurul baiat din scoala . Stiam ca se va termina foarte urat si ca imi va frange inima .Stiam ca el o va distruge pana la urma ,,
Asta era tot ce spunea din 5 in 5 secunde .La ce se referea ?La mama si la tata ?Dar ce facuse el ?Nu ar fi distrus-o pe mama niciodata .Nu ar fi facut asta niciodata .Nu putea sa faca asa ceva .El o iubea , era dragostea lui eterna , nu si-ar fi omorat singura sa dragoste din pura prostie .Stiu !Eu cred in el !Tata nu ar vrea niciodata sa ni se intample ceva oribil , mie si mamei !Nu el a distrus-o !Ci eu am facut-o !Eu !Acum ma urasc si pe mine .Sunt un monstru !
Dar in acest timp ,totul se intuneca din nou .In scurt timp m-am trezit iarasi in locul de unde am plecat .Acum ma intorsesem in spatele lui Alice si il priveam pe vampirul din fata ei cu ura .
-Asta e doar o mica parte din viziunea dragei tale matusi ,Alice , draga mea Nessie !spuse el privindu-ma foarte increzator .
-Renesmee totul este o minciuna , nimic din ce ti-a aratat nu este adevarat !Totul este doar o minciuna !O realitate schimbata cu ajutorul puterii lui .De a schimba ceva din mintea cuiva .Nu are dreptate !spuse Alice furioasa pe el .
-La fel de incapatanata ca intotdeauna !spuse el uitandu-se la Alice razand ironic .Nu-ti face griji , este doar o parte din viitor .Dar o sa vedeti la momentul potrivit daca faceti ce aveti de gand !Ne vom mai intalni Alice …CULLEN.
Acum chiar eram foarte confuza .Pe cine sa cred ?Pe tipul…vampir eu sunt mare si tare si totul e cum spun eu sau pe matusa mea Alice care inca nu se miscase nici cu un milimetru de cand plecase tipul.